Ștefan, gin local în cinstea primului cabanier al Mălăieștiului
11 decembrie 2024
Ștefan este creatorul Pușcălupi Single Shot Dry Gin, un gin local preparat din plante adevărate alese și transformate meticulos. Produsul este un omagiu adus primului cabanier al Mălăieştiului din munții Bucegi, poreclit Pușcălupi, cel ce l-a călăuzit pe faimosul botanist J. Römer în alcătuirea celei mai ample lucrări botanice despre Ţara Bârsei.
Care este povestea din spatele Pușcălupi? Cum și când ai descoperit pasiunea pentru ceea ce faci astăzi?
Cred că era 2015 când, la nunta unui foarte apropiat prieten, am decis să încerc pentru prima dată un gin tonic, în speranța că îmi va trezi amintirile olfactive ale copilăriei, pe când își pregăteau ai mei astfel de băuturi. Am avut norocul să găsesc băutura preparată mai mult decât decentă și astfel în următorii ani să găsesc entuziasm în a experimenta numeroase ginuri care încet-încet își făceau intrarea pe piață.
Preluând de la tatăl meu o infrastructură de business croită în jurul lichidelor, a fost oarecum natural să mă gândesc că aș putea încerca să creez propriul gin. Punerea în scenă a ideii a demarat spre finalul anului 2019, când am reușit să-mi ignor firea preponderent rațională și să încep procesul de documentare.
Cum este conectată povestea ta de Râșnov? În ce fel te inspiră istoria, natura sau alte elemente ce țin de Râșnov în procesul de creație?
“Stefan’s Gin”, așa cum am denumit acest proiect proaspăt pornit, a avut din faza de prototip 7 atribute, printre care și cel de „local”. În procesul de structurare a rețetei, precum și al brandului, am căutat să implic cât mai multe elemente ale locului. Momentul în care am redescoperit numele Pușcălupi asociat persoanei care l-a plimbat pe J. Roemer prin munți pentru alcătuirea celei mai ample lucrări botanice din Țara Bârsei, a fost click-ul care a pornit dorința mea de a aduce un omagiu acestei persoane, mult prea puțin creditată.
Un anumit criteriu l-ar putea descrie pe Pușcălupi Single Shot Dry gin drept un gin alpin care a luat naștere în cel mai estic punct din vest sau în cel mai vestic punct din est – 7 dintre cele 18 botanice folosite în rețetă fiind cumparate de pe piața locală.
Credit foto: Aura Petrașcu
Locuiești dintotdeauna în Râșnov?
Cu excepția primilor 4 ani din viață, când am copilărit la bunici în Poiana Mărului, am locuit la Râșnov. Acum, de mai bine de 14 ani, locuiesc în Brașov, însă petrec cea mai mare parte din timp la fosta sifonărie de pe strada Florilor, învârtindu-mă în jurul lui Pușcălupi.
În viziunea ta, care sunt beneficiile de care te bucuri din plin prin practicarea acestei pasiuni, acestui meșteșug?
Cred că sunt un foarte mare norocos că am reușit într-un final să-mi petrec o bună parte din timpul din viața profesională făcând lucruri „de mâna” – distilez, cântăresc, diluez, îmbuteliez, etichetez, mut, torn, împachetez, încarc, descarc. Sunt acțiuni care aduc rezultate imediate și care, la final de zi, mă ajută foarte mult. La asta se adaugă și timpul pe care (câteodată) reușesc să mi-l iau pentru gândire.
Dacă la cele de mai sus adaugi și alternarea cu timpul petrecut „în lume” discutând cu cei ce ne-au primit cu mare drag în locațiile și meniurile lor, testând noi rețete de cocktail-uri, discutând cu artizani din alte domenii, practic o dimensiune „socială”, opusă activității din sifonărie, atunci tabloul e complet.
Știm cu toții că lucrurile durabile se fac cu multă răbdare, așadar, ne poți da un sfat despre cum putem cultiva răbdarea în viața de zi cu zi? La fel cum fiecare nouă sticlă de gin necesită răbdare și timp, cum putem transpune aceste calități în rutina noastră, uneori poate prea pe fugă?
Amuzant este că în rutina de zi cu zi nu sunt prea răbdător. Însă, în procesul de aproape 3 ani de zile în care l-am dezvoltat pe Pușcălupi, mi s-a permis să am răbdare – pe de-o parte prin toleranța și sprijinul de care am beneficiat de la cei apropiați, pe de alta, auto-impusă, întrucât, pentru prima dată în viața mea profesională porneam ceva cu adevărat de la 0 și aveam astfel șansa să aprofundez în detaliu.
Cred că a îți permite să ai răbdare este unul dintre cele mai importante aspecte în momentul în care decizi să pornești pe un anumit drum.
Zi-ne o vorbă din popor despre meșteșugul pe care îl practici, poate fi o scurtă povestioară dată din moși-strămoși, o zicală, ceva memorabil.
Deși nu are neapărat legătură cu ginul, ci mai degrabă cu distilatele, îmi amintesc cu amuzament spusele unui mic distilor aflat la a treia generație, din sudul Germaniei, pe care am avut ocazia să îl cunosc în călătoriile alături de tatăl meu, și care spunea că „în situații de criză sau de conflict, până și inamicul își dorește să fie prieten cu un bun distilor.”
Te consideri împlinit când vine vorba de munca și pasiunea depuse în fiecare sticlă de gin și valoarea la care este apreciată de publicul tău țintă?
În tumultul vieții de zi cu zi, uit despre cât de important este că, de cele mai multe ori Pușcălupi Single Shot Dry Gin este perceput, chiar dacă „doar” la nivel local, de către entuziaști drept un produs ultra-premium, cot la cot cu branduri internaționale consacrate. Este copleșitor de fiecare dată când îmi permit să îmi amintesc că am reușit acest lucru având resurse infime în comparație cu posibilitățile celor câtorva „mari case” din industrie.
Într-o lume în care bunurile materiale, dar și alimentare ajung să fie atât de ușor de produs în masă, într-o piață dominată de produse de slabă calitate, cum te promovezi și cum transmiți mai departe pasiunea ta? De ce merită să iau produsul tău și nu al unui brand gigant?
Pușcălupi Single Shot Dry Gin este un produs sincer, iar noi încercăm să comunicăm asta de fiecare dată când avem ocazia. Știind procesul de producție și a faptului că este unul mare consumator de timp, cu randament scăzut, îl repet la fiecare damigeană pentru că doar astfel lichidul rezultat poate fi unul complex și versatil. Așa cum cred și am crezut că este Puscălupi încă din momentul în care am decis ca rețeta cu numărul 49 este cea gata să „iasă în lume”. Asta nu înseamnă că producția nu se va dezvolta dacă piața va cere asta, însă știu sigur că va crește atât cât îmi va fi permis să reproduc declarația de calitate autoimpusă.
Din punct de vedere organoleptic, lucrurile sunt și mai subiective – mă bucur nespus când aflu că cineva îndrăgește Pușcălupi-ul, dar nu mă supăr niciodată când acesta nu e pe placul cuiva.